Legământul lui Dumnezeu cu Avraam a fost centrat pe făgăduințele pe care Dumnezeu i le-a făcut necondiționat. Aceste făgăduințe au inclus o sămânță, un popor, o țară și o binecuvântare. Ele și-au găsit împlinirea inițială în Isaac (sămânța făgăduită), Israel (poporul făgăduit), Canaan (țara făgăduinței), și prosperitatea materială (binecuvântarea făgăduită). Dar făgăduințele lui Dumnezeu față de Avraam au avut și o semnificație mai profundă. Ele își găsesc împlinirea ultimă în Hristos (Sămânța făgăduită), biserică (poporul făgăduit), pământul nou (Țara făgăduinței), și în justificarea și roadele ei (binecuvântarea făgăduită).