Predicarea este închinare și face parte din viața obișnuită de închinare a bisericii, indiferent de mărimea bisericii.predicarea
Predicarea sănătoasă țintește la stârnirea „simțămintelor sfinte”, lucruri precum ura față de păcat, desfătarea în Dumnezeu, nădejdea în făgăduințele Lui, recunoștința pentru îndurarea Sa, dorința după sfințenie, compasiunea blândă.predicarea
Primul act al credinței mântuitoare este ca o ghindă care conține în ea stejarul care urmează să crească, stejarul întregii perseverențe ulterioare în credință, despre care Biblia spune că este necesară pentru mântuirea finală.credința
Raiul și Iadul sunt în joc în fiecare dimineață de duminică, nu doar pentru că necredincioșii ar fi prezenți, ci și pentru că membrii bisericilor noastre sunt mântuiți „dacă rămân și mai departe întemeiați și neclintiți în credință” (Col. 1:23), iar credința vine – și rămâne – prin auzirea Cuvântului lui Dumnezeu în Evanghelie (Rom. 10:17).perseverența
Roadele adevărate ale predicării noastre nu ne vor fi făcute cunoscute decât după ce toate fructele de pe toate ramurile tuturor pomilor care au răsărit din toate semințele pe care le-am semănat vreodată se vor fi copt pe deplin în razele de soare ale veșniciei.predicarea
Rugăciunea de taină a predicatorului și rugăciunea comună a copiilor lui Dumnezeu conlucrează în îndurarea lui Dumnezeu, aducând din Cer demonstrarea Duhului și a puterii divine.rugăciunea
Singura supunere care reflectă pe deplin vrednicia și gloria Împăratului este cea bucuroasă.supunerea
Suferința este cea mai mare expresie a bunătății și cea mai mare manifestare a blândeții.crucea lui hristos
Supremația lui Dumnezeu în predicare ne cere ca ilustrarea și preamărirea gloriei lui Dumnezeu să fie țelul nostru constant în predicare.predicarea
Țelul cel mai profund al lui Dumnezeu pentru această lume este ca Evanghelia să umple Pământul cu reverberațiile slavei Sale în viețile unei noi umanități răscumpărate din orice popor, seminție, limbă și neam.gloria lui dumnezeu/hristos