Citate creștine

Citate creștine

Apărarea credinței. O introducere în apologetică

de R.C. Sproul · MAGNA GRATIA

72 CITATE

Dacă nu ar exista Dumnezeu, nu ar exista nici un temei ultim pentru a face ceea ce este drept. Toate lucrurile ar fi permise, deoarece toate alegerile s-ar reduce la o bătălie pe preferințe. Fiecare om ar face ceea ce este corect în propria lui minte, ceea ce ar crea conflicte și războaie între clase, rase și indivizi. Fără reguli care se bazează pe baze solide, propriile noastre „drepturi” individuale ar avea prioritate față de ale celorlalți.

* * *

Dacă nu există un teren comun între om și Dumnezeu, atunci tot ceea ce El i-a spus creației Sale este complet de neînțeles.

* * *

Departe de a fi o amenințare, nu există o eliberare mai mare pentru căutătorul adevărului decât certitudinea că Dumnezeu există și că El Se revelează pe Sine și voia Sa în revelația specială a Sfintei Scripturi.

* * *

Descartes spunea că, așa cum matematica este rațională, așa cum știința sănătoasă este rațională, la fel și filozofia sănătoasă trebuie să fie rațională; iar dacă vrem să fim raționali și dacă vrem să fim logici, nu putem nega că, pentru a ne îndoi trebuie să gândim și să credem că trebuie să existăm.

* * *

Deși apologetica este o însărcinare dată nouă, creștinilor, și trebuie să fim responsabili în mânuirea afirmațiilor cu rol de adevăr ale creștinismului, apologetica poate ajuta la plantarea și udarea seminței, dar doar Dumnezeu poate produce „creșterea” credinței (1 Cor. 3:6).

* * *

Doctrina istorică a Sfintei Treimi afirmă că Dumnezeu este unul în esență sau substanță, și trei în Persoană. Dacă scriem acest lucru în termeni logici, ar arăta astfel: Dumnezeu este unul în A (esență) și trei în B (persoană). Conform acestui principiu, vedem că noțiunea de Trinitate nu încalcă logica. Doctrina biblică afirmă că Dumnezeu este unul în ce privește un lucru, dar este diversitate sau pluralitate în alt aspect.

sfânta treime/trinitatea

* * *

Duhul Sfânt nu le dă creștinilor noi dovezi în Scriptură, care să nu fie disponibile pentru toți ceilalți. El nu împărtășește noi argumente sau cunoștințe despre Scriptură, care să nu fie disponibile celui neregenerat. Dar Duhul îl face în stare pe creștin să creadă toate dovezile obiective pe care le-am discutat până acum. Necredincioșii pot citi aceeași Biblie, se pot lupta să înțeleagă aceleași argumente și totuși să nu aibă parte de certitudinea supranaturală care vine doar prin lucrarea supranaturală a Duhului Sfânt.

lucrarea duhului sfânt

* * *

Dumnezeu a înzestrat ființele create de El cu logică, astfel încât acestea să poată recunoaște coerența revelației Sale contrar haosului inerent al oricărei viziuni despre lume care îl neagă.

chipul lui dumnezeu

* * *

Etica perfectă revelată în Legea lui Dumnezeu dată lui Moise și profeților după el este aceeași etică perfectă revelată în Legea pe care Dumnezeu o pune lăuntric în toți oamenii.

* * *

Eu cred că, din prudență, ar trebui să încetăm să spunem că nimic provoacă ceva, pentru că este o afirmație fără sens. A susține creația de la sine, oricare ar fi numele pe care i l-am da, nu ar fi doar teologie făcută prost, ci și știință făcută prost.

* * *

Eu sunt de părere că cel mai bun punct de plecare în apologetică este tema existenței lui Dumnezeu.

* * *

Fără un Dumnezeu care să fie în același timp transcendent și imanent, nu există judecată și nici responsabilitate.

autoritatea lui dumnezeu

* * *

Ideea că realitatea a apărut printr-o mare explozie este un nonsens filozofic. Este ceva total irațional.

* * *

În esență, cartea Eclesiastul este o critică usturătoare la adresa nihilismului și a celor care, așa cum am menționat deja, doresc să se agațe de cadrul moral al creștinismului, dar negând în același timp existența lui Dumnezeu.

* * *

În timp ce apărăm creștinismul, noi încercăm să demonstrăm că orice alternativă la doctrina apostolică este un exercițiu de iraționalitate.

* * *

În virtutea faptului că Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea Sa, există o analogie între Creator și ființa creată, lucru care ne permite astfel să vorbim despre Dumnezeu într-un fel care să aibă sens chiar și cu limitele finitudinii noastre.

chipul lui dumnezeu

* * *

În virtutea faptului că Dumnezeu ne-a înzestrat cu un raționament asemănător cu al Său, putem și ar trebui să ne așteptăm ca El să le fi vorbit inteligibil și coerent ființelor create de El.

* * *

Înainte de a-i chema pe oameni la credința mântuitoare, trebuie să le dăm informațiile sau conținutul pe care li se cere să-l creadă și care implică mintea lor. Aceasta presupune transmiterea de informații pe care oamenii le pot înțelege.

* * *

Înainte de a-L putea chema pe Hristos ca Mântuitor al meu, eu trebuie să înțeleg că am nevoie de un Mântuitor. Trebuie să înțeleg că sunt un păcătos. Trebuie să înțeleg ce este păcatul. Trebuie să înțeleg că Dumnezeu există. Trebuie să înțeleg că sunt înstrăinat de acel Dumnezeu și că sunt expus judecății acelui Dumnezeu. Eu nu pot căuta un Mântuitor decât dacă sunt mai întâi convins că am nevoie de un Mântuitor.

convingerea de păcat

* * *

Interacțiunea socială ar fi aproape imposibilă într-o societate care nu ar avea abilitatea de a distinge binele de rău. Oricât de mult și-ar dori asta utopicii naivi, dacă omul nu ar avea niciun Dumnezeu și, prin urmare, nicio moralitate la care să se raporteze, ultimul lucru care ar exista ar fi pacea.