Având în vedere felul în care Biblia vorbește despre Iad și ne avertizează să nu ajungem acolo, nu înțeleg impulsul unor creștini de a explica Iadul într-o modalitate care îl face să sune mai tolerabil. Atunci când Apocalipsa vorbește despre Isus zugrăvindu-L călcând în picioare lumea necredincioasă în teascul mâniei Dumnezeului atotputernic, când Isus însuși ne avertizează de „focul care nu se stinge... unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge” (Marcu 9:43, 48), întrebarea mea este aceasta: De ce ar avea vreun creștin interesul de a face ca Iadul să sune mai puțin groaznic? De ce ne-am dori să îi mângâiem pe păcătoși cu gândul că Iadul ar putea să nu fie, la urma urmei, atât de rău?
Greg Gilbert
păstor și autor
din volumul Ce este Evanghelia?, MAGNA GRATIA